Informatii despre bypass-ul coronarian (bypass la inima) (2024)

Operatia de bypass coronarian presupune o procedura chirurgicala de revascularizare a inimii, in cazul in care exista patologii care fac deficitar afluxul de sange catre cord, in special in cazul in care arterele care furnizeaza sangele spre inima, numite artere coronare, sunt blocate sau inguste.

Conform statisticilor, in fiecare an, la nivel mondial, au loc peste 400.000 de interventii chirurgicale de bypass coronarian, ceea ce face ca aceasta procedura sa fie una dintre cele mai frecvent efectuate interventii chirurgicale majore. Alte alternative eficiente, cum ar fi interventia coronariana percutanata, devin din ce in ce mai des utilizate in practica clinica.

Prin abordare etimologica, termenul de „bypass” se traduce prin „ocolire”, definindu-se astfel si principiul interventiei de bypass coronarian: chirurgul specialist va prelua vase de sange din alta parte a corpului, numite grefoane, care vor actiona drept „inlocuitori” ai vaselor care nu isi pot indeplini eficient functia fiziologica. Cu alte cuvinte, noile vase vor prelua functia normala de irigare a cordului, respectiv circulatia sangelui catre acesta. Operatia se face pe cord deschis, ceea ce inseamna ca este necesara oprirea si rep*rnirea inimii in timpul acesteia, utilizandu-se un aparat special – cord-pulmon artificial – care inlocuieste temporar functia inimii.

Ce este mai exact bypassul coronarian?

Operatia de bypass coronarian vizeaza redobandirea circulatiei spre cord, unul dintre cele mai importante organe. De cele mai multe ori, o vena (vena safena interna) sau o artera (de preferat) prelevata din alta parte a corpului pacientului este grefata pe artera bolnava, ceea ce permite un pasaj prin care sangele bogat in nutrienti si oxigen poate trece, ajungand sa irige teritoriul care anterior interventiei de bypass coronarian era deservit deficitar, din cauza arterei blocate. Chiar daca operatia de bypass coronarian ridica si potentiale riscuri, este esentiala in cazul pacientilor care sufera de afectiuni grave de inima si sunt predispusi la atac de cord si alte complicatii.

Vasele de sange grefate sunt, de cele mai multe ori, artere din zona bratului, pieptului sau vene de la nivelul membrelor inferioare. Numita si grefa de bypass coronarian, operatia are rolul de a realiza un traiect pentru fluxul sanguin, astfel incat sa fie evitate blocajele ateromatoase aflate in arterele coronare, prin conducte venoase sau arteriale recoltate. Daca decurge conform asteptarilor, operatia de bypass restabileste fluxul sanguin catre miocardul ischemic care, la randul sau, restabileste functia si viabilitatea cordului, ameliorand simptomele anginoase. In esenta, orice interventie chirurgicala presupune eventuale riscuri si complicatii ulterioare.

Cand se recomanda bypass-ul coronarian?

Varsta medie pentru persoanele care necesita interventii de bypass coronarian este de 66 de ani si, conform statisticilor, aproximativ 72% dintre persoanele care au trecut prin aceasta operatie sunt de sex masculin. Operatia de bypass coronarian este recomandata atunci cand exista blocaje de natura severa in oricare dintre arterele coronare majore sau cand o alta interventie coronariana, cum ar fi interventia coronariana percutanata, nu a reusit sa inlature blocajele de pe traiect. Mai mult decat atat, recomandarile de clasa 1 din ghidul ACC/AHA pentru bypass coronarian sunt:

• afectarea arterei coronare principale stangi, in proportie mai mare de 50%;
• afectarea mai mare de 70% a vaselor, cu sau fara implicare a arterei descendente anterioare;
• afectare de peste 70% a doua vase: artera descendenta anterioara si o alta artera importanta;
• stenoza cu afectare severa de peste 70%, la un pacient cu simptome anginoase exacerbate;
• la pacientii care au supravietuit mortii subite cardiace sau cu tahicardie ventriculara legata de ischemie;
• urgenta pentru o complicatie postinfarct (ruptura septului ventricular, insuficienta mitrala acuta, ruptura muschiului papilar sau a peretelui liber);
• in cazul in care interventia coronariana percutanata esueaza si se ridica suspiciunea riscului de instabilitate substantiala a miocardului sau de tulburari de hemodinamica;
• in caz de soc cardiogen;
• stenoza pe mai multe vase cu afectare de peste 70%, cu fractie de ejectie de 35-50%.

In functie de evaluarea pacientului si de prognosticul asociat, medicul specialist poate confirma sau infirma faptul ca interventia de bypass coronarian ridica sau nu riscuri. De asem*nea, exista si contraindicatii ale operatiei de bypass coronarian:

• refuzul pacientului;
• interventia de urgenta la pacientul stabil hemodinamic, insa cu angina persistenta, pe fondul existentei unui teritoriu redus de miocard viabil;
• pacienti cu tahicardie ventriculara si cicatrici la nivelul miocardului;
• pacienti cu boala renala in stadiu terminal, cu speranta limitata de viata;
• operatia de bypass coronarian intr-un interval de 3 zile dupa un infarct transmural sau intr-un interval de 6 ore de la un infarct miocardic non-transmural este asociata cu mortalitatea in spital;
• alte comorbiditati cu risc, cum ar fiinsuficienta hepatica, boala pulmonara terminala, starea de malignitate avansata si afectarea psihiatrica profunda ar trebui abordate individual.

Cum va pregatiti pentru operatia de bypass coronarian?

Operatia de bypass coronarian presupune o pregatire optima pentru interventie. De fapt, nu este vorba despre o pregatire individuala, ci de efectuarea unor investigatii clinice si paraclinice cu relevanta pentru prognosticul interventiei de bypass coronarian:

• Angiografie coronariana;
• Teste de laborator: hemoleucograma completa, profilul metabolic, profilul hepatic, teste de coagulare, determinarea hemoglobinei glicolizate (HbA1c);
• Electrocardiograma, ecocardiograma, ecografia carotidiana, radiografia toracica si, in mod relevant, o cartografiere CT a toracelui sau venelor extremitatilor inferioare;
• Administrarea de beta-blocante este continuata pe perioada perioperatorie pentru a se putea preveni in mod eficient aritmiile;
• Zonele corporale asupra carora se intervine chirurgical sunt tunse de par;
• Pacientului i se face o baie cu o solutie antiseptica numita clorhexidina;

Ce presupune interventia de bypass coronarian?

Interventia de bypass coronarian este destul de complexa, fiind realizata de medici specializati in patologii ale cordului, si care poate dura pana la cateva ore (uneori, pot fi necesare mai multe operatiide bypass coronarian in cadrul aceleiasi interventii). Interventia chirurgicala presupune:

• anestezie si suport vital pe parcursul operatiei de bypass coronarian: intubatia si ventilatia pacientului, linii intravenoase (pentru acces venos in timpul operatiei), catetere, punerea in functiune a aparatului cord-pulmon artificial;
• recoltarea vaselor de sange din anumite parti ale corpului (picior, brat, piept), pentru a putea fi utilizate in crearea bypassurilor si grefarii arterelor blocate;
• interventia chirurgicala: pentru a efectua operatia, chirurgul cardiotoracic va face o incizie la nivelul pieptului, va desparti sternul si isi va facilita accesul la cordul deschis. Ajungand la nivelul inimii, chirurgul va lua vasul de sange recoltat si va crea bypassul. Capatul aflat superior se ataseaza de aorta, iar capatul inferior al bypassului se va atasa de artera blocata, chiar dupa blocajul acesteia, pentru a permite fluxul normal catre inima.
• dupa ce operatia de bypass coronarian a luat sfarsit, si in absenta complicatiilor, chirurgul va rep*rni inima, permitand pomparea fluxului de sange. Ulterior, inciziile sunt inchise prin suturi speciale, astfel incat sa se poata vindeca eficient.
• pacientul care a trecut prin operatia de bypass coronarian este transferat, de cele mai multe ori, la unitatea de terapie intensiva, in vederea monitorizarii stabilitatii hemodinamice.

Descrierea de mai sus este prezentata doar in abordare mult simplificata, deoarece operatia de bypass coronarian este mult mai complicata. Specialistul are obligatia de a prezenta pacientului modul in care va decurge operatia, care sunt pasii acesteia si, de asem*nea, eventualele riscuri si complicatii care ar putea aparea atat pe parcursul interventiei, cat si postoperator.

Care sunt riscurile asociate operatiei de bypass coronarian?

Ca orice alta interventie chirurgicala, operatia de bypass coronarian poate ridica anumite riscuri si complicatii asociate. Acestea includ:

• accident vascular cerebral: rate de 1-2%, in functie de caracteristicile pacientului si de mai multi factori de risc (varsta inaintata, istoricul de AVC-uri anterioare, ateroscleorza aortica, boala arteriala periferica, fibrilatia atriala perioperatorie si diabetul);
• infectia plagii operatorii sternale: rata de 1%, depinzand de factorii de risc prezenti (diabet, obezitate, boala pulmonara obstructiva cronica, durata prelungita a interventiei de bypass coronarian, in special in randul persoanelor care necesita mai multe bypassuri);
• insuficienta si esecul grefei: in special esecul grefei de vena safena, care apare frecvent in termen de 30 de zile de la operatie si depinde de mai multi factori (dimensiunea si lungimea excesive a venei safene, scurgerile distale, fluxul lent, hipercoagulabilitatea, tromboza). In aceasta privinta, grefele arteriale – artera mamara interna stanga si arterele radiale – raman patente mai mult timp si au rate de permeabilitate care depasesc 90% la 10 ani;
• insuficienta renala: rata de 2-3% dupa bypass coronarian, cu factori de risc multifactoriali (boala renala preoperatorie, varsta inaintata, diabet, tipul de bypass coronarian);
• fibrilatie atriala postoperatorie: relativ frecventa in primele 5 zile de dupa bypass coronarian, rata fiind de 20-50%, asociata cu morbiditate crescuta si risc semnificativ de accident vascular;
• coma si deces: depinde de comorbiditati, urgenta interventiei de bypass coronarian, avand rata de 1-2%.

Operatia de bypass coronarian este deosebit de complexa, necesitand colaborarea permanenta cu medicul specialist. Dupa interventie este necesara adoptarea unui stil specific de viata, care promoveaza recuperarea eficienta si sanatatea inimii. Totusi, operatia de bypass coronarian este vitala in cazul anumitor patologii, imbunatatind semnificativ sansele de supravietuire ale unui pacient care sufera de afectiuni cardiovasculare majore.

Surse:

1. https://www.nhlbi.nih.gov/health/coronary-artery-bypass-grafting
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562187/
3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507836/
4. https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-bypass-surgery/about/pac-20384589
5. https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/coronary-artery-bypass-graft-surgery
6. https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/16897-coronary-artery-bypass-surgery
7. https://www.healthline.com/health/heart-bypass-surgery
8. https://www.medicalnewstoday.com/articles/322443